SEXUM

Tatal Hotilor nu are caciula. Publicata in EVZ sub semnatura lui Razvan Exarhu o opinie care merita pastrata si recitita din cand.

“Razvan Exarhu: ‘E normal sa fie mai multi idioti pe lume, pentru ca Mama Tampitilor e tot timpul gravida’.

Blandetea ortodocsilor locali se manifesta cel mai bine prin sfatul pe care orice parinte il da mai departe copilului care pleaca in lume: Puiule, sa nu lasi pe nimeni sa-ti ocupe locul de parcare! Asa, tatal i-a transmis copilului cumplitul mestesug al tampeniei, chiar cu pretul vietii, cum spune reclama la vin. Poate ca una din diferentele moderne dintre om si animal devine perfect vizibila numai in prezenta acestui filtru neindurator. Cum se comporta individul fata in fata cu chestiunea locului de parcare? Urmarind huiduiala surda care a marcat niste retrocedari ce pareau sa ne priveasca pe toti, sanchi - si as pomeni aici numai de Peles si Bran, de care toti grobienii cu copii mici se simt foarte atasati - ai fi putut zice ca acesta este taramul altruismului fara prihana.

Ai putea jura ca acestia sunt oamenii care i-ar putea ridica la cer de bucurie si pe Hristos, si pe cacanarul de Marx. Cei desprinsi de preocuparile personale si atenti numai la binele general, cei pentru care dreptatea, egalitatea si generozitatea trec inaintea painii si chiar a Ipod-ului. Dar, vai, zic voua, generozitatea lor daruieste lumii mai degraba injuraturi si pumni in gura, suturi in fund si portiera, urlete si priviri care l-ar speria chiar si pe Beria. Aceste reflexe de militian beat, de activist infierbantat de puterea sa de reprezentant al poporului se vad zi de zi, seara de seara pe intreg cuprinsul tarii, as they say la meteo.

Desi nimeni nu respecta proprietatea altuia, fiecare in parte se grabeste sa-si atribuie un coltisor din posesiunea intregului popor, domeniul public. E ca si cum s-ar juca Scaunele faza pe tara, acel joc in care toti incearca sa se aseze, desi exista intotdeauna un loc in minus. La fel si cu aceasta lupta continua de cucerire a unui teritoriu care nu apartine nimanui, pentru ca este al Statului. Mesaje de amenintare pe porti, garduri, trotuare, desene imprimate cu o precizie inspaimantatoare pe asfalt, obstacole metalice, paznici care ar umple de sange fara remuscare orice intrus pe domeniul celor care simt nevoia sa ridice garduri pe oriunde trec. Sa zicem ca e normal sa fie mai multi idioti pe lume pentru ca, se stie, Mama Tampitilor e tot timpul gravida.

Dar foarte urata este transformarea monstruoasa prin care trec niste fiinte umane care par ca stiu sa spuna buna ziua pe strada, nu mananca nici cu picioarele si nici nu umbla cu incaltari din pungi. Poate ca e o stare aparte de barbatie, poate e un fior care te face sa traiesti mai intens pe care numai unii il percep, sa ridici stergatoarele, sa blochezi masini, sa spinteci sau sa dezumfli cauciucuri, sa rupi antene, sa zgarii portiere si sa agresezi niste oameni care au aceleasi drepturi ca tine.

Democratia face ca aceste probe de marlanie extrema sa para si mai dezgustatoare, cu cat sunt practicate cu aceeasi inversunare aproape si de barbati, si de femei, indiferent de educatie, rang social si, lucrul cel mai grav, varsta. Ca vad urangutani batrani cretinizati de comunism sarind la harta din orice, incercand sa pedepseasca si sa faca morala cu oricine, nu ma mira. Ma sperie oamenii tineri care sunt la fel de maimute ca si parintii lor, mai violenti, frustrati si absurzi decat un comandant de lagar. Sunt unii carora li se blocheaza creierul daca nu pot parca in fata casei, chiar daca nu platesc pentru asta si chiar daca legea spune ceva ce i-ar dezamagi pe toti acesti Robin Cruzi.

Si, dincolo de toate astea, ramane stupoarea in fata renuntarii generale la demnitate, onoare, barbatie de gentleman. Nu cred ca exista ceva mai jalnic decat un barbat care agreseaza macar verbal o femeie pentru un loc de parcare, sa zicem. Gentiletea, relaxarea, fair-play-ul, bunul simt elementar sunt specii amenintate de acesti mutanti, care merita sa aiba capitala tarii lor la Sinesti.

Nesimtirea ca mod de viata este noul trend primavara-iarna. Iar urmatorul efect al incalzirii globale va fi supraaglomerarea tribunalelor. De aceea, ii rog pe toti profetii anonimi in viata, care ofera solutii non-stop pe unde apuca si dau in fandaxie de la atata rafinament si bune intentii, sa-si rezolve problemele personale inainte de a parca si sa-si intepe regulat cauciucurile, ca sa scape de ispita.

Si daca nu merge nici asa, sa incerce sa-si sparga singuri fata pentru dreptate si adevar in fiecare dimineata. Si pentru ca speranta moare intotdeauna ultima, ii anunt ca in urmatorii ani se asteapta stabilirea in Romania a 100.000 de pensionari norvegieni, ceea ce inseamna cel putin 400.000 de cauciucuri in plus pentru popor si toti oamenii de bine, care si inchei.
Razvan Exarhu “

Analizati de catre analistii “politici” ca Gastarbeiter-i (muncitori migranti temporari) ai unui Wirtschaftswunder (miracol economic) Romanesc, ceea ce permite o asemanare roz a Romaniei cu Germania - cartof^kartoffel, snitel^schinitzel -, editati de catre editorialistii vremelnici ca furnici cu gandire robotica importate la duzina, la colonie, gata sa inlocuiasca proletul roman plecat pe la domnul dracu european permitand astfel poporului sa se dedice in totalitate functiilor intelectuale - o gasca mare de filozofi, ziaristi si directori -, ba chiar futurolog prezisi ca reprezentand instrumentul aportului Romaniei la ideea de Democratie , ce face chinezul cand ajunge prin Bacau? Greva! Din cauza salariilor si conditiilor de munca. Urmarea? Cu implicarea Consiliului Judetean Bacau(?), a italienilor care contractau angajatorul respectiv(?), a mama-sanilor de pretutindeni, urmarea e marirea salariilor temporarilor ramasi, plecarea celorlalti acasa.

Blocat intr-o etapa tampit-profitoare a dezvoltarii fetale, tigrul economic romanesc e inca porc, botezat de nasi, gourmet, Mushu. Cu funda rosie si vopsit in alb-negru, panda, plimbat prin capitala europeana a jurnalismului romanesc.

Mishule, da ba orezu si betisoarele ca ma exploateaza un gand!

In Gradina Domnului Adam si Eva se iubeau cu bulgari de zapada, ingerii depuneau oua, evolutia batea pasul pe loc. Pe langa copacul cunoasterii binelui si raului si pe langa copacelul vietii si mortii erau tot felul de conifere, tufe, arbusti, ghebe, floricele, alge, licheni, fete-padure, muraturi, coada-soricelului, liane, in general tot ce e verde si poarta pistil, fruct, rod. La plecare, pentru ca nu au putut demonta poarta, proto-traianii si-au indesat sacosele de 1euro si portbagajele limuzinelor cu lamai, ipocrizie, morcovi, agandire, gandaci de colorado, corcoduse, o doza mare de tupeu, stiulete… Lista e infinita, gradina mare, votantii culegatori de struguri echipati cu “masti tip botnita” pe creier, pentru igiena.

In timp din maimute au rasarit politicienii, cu trecere prin organizatiile comuniste de tineret sau de profil, iar dintre politicieni a rasarit Ungureanu, copil de casa, care a primit bulina de Ministru de Externe. Care cand nu este injurat indirect de romanii traitori prin strainataturi pentru incompetenta cu care-si administreaza fermele pompos numite consulate, sau cand, ca Margelatu, nu arunca in aer Cantzelariile europene, el da interviuri.

Interviu

Este timpul sa introducem, ca sa ne pretindem destepti (lat: de-excitus), si cu gandul la dubluvece-ul din Gradina, un cuplu de cuvinte care sintetizeaza politicul mioritic si subiectii acestuia: scatofagofilia - scatofilofagia. Intamplator gandul aluneca inapoi si in jos spre interviul Ungureanului, mai exact spre primele doua raspunsuri; rabdarea, frunza de brusture si bunul simt nepermitand recomandarea intregului “dialog” jurnalistic:

“Jurnalul National: Care sunt prioritatile actuale, in perioada post-aderare, ale politicii externe romanesti?
Mihai Razvan Ungureanu: Politica externa romaneasca se schimba fundamental in forma si nu in continut. Ceea ce trebuie sa invatam acum este cum putem aduce un procent oarecare din temele de interes national printre subiectele care intereseaza intreg clubul european, mai ales in ceea ce priveste exportul de expertiza pe care incercam sa-l facem spre Bruxelles.”

Intrebarea? Intrebare ca in grupa mare de jurnalism voleibalistic: Ce ie, domle, prioritatile? Politichiei. Externe… Raspunsul, pentru a milioana oara, il inscrie pe Caragiale in Universalitate: Mneaei, P.E., se schimba fundamental in forma si nu in continut. Banuiesc ca fata jurnalistului servit cu un camion de balegar ambalat in foita de aur incepe sa se schimbe (si in forma si in continut) : (da, domnu domnu, da’ prioritatile!?..) Ungureanu continua: prioritatile ie ca tre’ sa invatam.. (ce tre’ sa invatam?, rumunu’ prin creierul reporterului mai naste o injuratura originala). Sa invatam cum sa aducem un procent din temele nationale in atentia Europei. Catei betiti cu covrigi umbrosi in coada, darul declaratului de tampenii goale ii apartine in totalitate ministrului. Din spusele sale rezulta nu numai ca Guvernul care il reprezinta nu are o prioritate politica externa clara, ci doar are parte de guristi fabulosi si gurismele lor sforaitoare. Nu numai ca nu avem o idee a ceea ce trebuie sa facem, ci trebuie sa invatam, scoleri tampiti, cum sa ne bagam in seama. Si aici urmeaza bomboana roz care adoarme de obicei pe toti prea-romanii care intamplator si-ar pierde timpul cu gogomaniile ministrului, care sunt si asa amortiti cerebral din ascultarea ultimei manele la moda ‘Muschii mei minte nu are’ : “…mai ales in ceea ce priveste exportul de expertiza”. Uuuaaau! Exportam expertiza, importam Europa. Export pe care ministru “incearca sa-l faca”, despre care ne straduim “sa invatam” “cum putem” sa-l introducem ca subiect in saloanelele bonjurist parfumate ale Europei, iar toata marmelada asta fara logica si fara substanta este infatisata ca prioritate de politica externa a Romaniei. Nu e de mirare ca reporterul face ochii mari, drept care urmeaza…

“Jurnalul National: In ce arii consta exportul de expertiza romaneasca spre Bruxelles?
Mihai Razvan Ungureanu: Marea Neagra, Balcanii de vest, vecinatatea estica. Noi venim in politica Europeana cu un bagaj specific romanesc, in parte datorat geografiei, in parte datorat actiunii noastre in zonele apropiate sau la distanta, tipul de cultura politica, exercitiile noastre de cooperare.”
…”

Suntem experti in Marea Neagra, Serbia si Marea Neagra(”arii”, hahaha!), bineinteles. Drept pentru care ne prezentam pe unde a intarcat orbul vaca cu “un bagaj specific romanesc”. Valiza de carton presat a bunicului legata cu panglica tricolora antifurt. De ce nu suntem experti in Romania si in subiectele ei(”arii”) doar ministrul ar putea avea idee. Cum ne-am putea prezenta cu un bagaj specific congolez sau kazahstanez, tot el, ma rog, el si cu Nastase. “Bagajul specific romanesc” este datorat, trompete si flori agitate de plastic, “geografiei”. Liniste in sala, priviri fixe! Si de ce nu, tot nu ne costa nimic sa aruncam cu vorbe, “actiunii noastre in zonele apropiate sau la distanta”.

“Tipul de cultura politica” de care aminteste mandru tipul ajuns ministru este neoscatofilofagia.

“EU v-am facut, eu va omor, porcilor!” Mugetul coral al euro-vanotor-pitecilor cocotati anual la invitatia lui Ion Tiriac in foisoarele de la Balc rezoneaza armonios cu intrebarile din ce in ce mai amare ale fratilor intru penism despre starea deplorabila a gradinilor zoologice de pe teritoriul european al Romaniei. Cand ursii practica prostitutia, speciile exotice suicidul, iar zimbrul din Buhusi consuma la o singura masa doi ingrijitori si o bucata serioasa a gardului metalic vopsit verde ceva parca este in neregula. Vanatoarea a 280 exemplare de porc salbatic e doar o chestie complementar-neglijabila, semi-normala, chiar monden-renascentista.

Imaginile care urmeaza sunt furate cu multumiri si fara greutate din paginile Jurnalului National, apartin fotografului Dan Marinescu, povestea e imaginara, personajele de balada.

Ciobani, elicoptere… Nostalgia imi dicteaza o erectie temperata.

Vanatoarea cu Mercedes -critica tovaraseasca- erectia flasca: se mana porcul/porcii pe susea, se trece cu Mertzanul peste, inainte-inapoi-inainte ca-n bancul cu Ghita; sexy, aplatizati si plictisiti de viata mistretii mor de invidie cu privirea spre interioarele de piele .

Din cauza de prea multi porci intr-un spatiu restrans ceea ce impiedica organizarea unui foc de tabara mult-mai-fotogenic, participantii ofera publicului imagini ghicitoare: Cine-l zareste primul pe Tova’asu?

Arat, semanat. Poporul lui Traian.

JN:”Conform organizatorului vanatorii, carnea mistretilor ucisi este donata unei case de copii din Brasov.”

Ciorbe mistret-populiste. Si pentru ca eutanasierea este una dintre putinele solutii reale ale crizei gradinilor zoologice europene din Romania, urmate de friptura de tigru, inghetata de vultur, sa te tot scobesti in dinti cu cerbul.

Astazi este ziua Romaniei. 4 decembrie. Vag-Nationala si decisa pe moment. Lipsita de festivism, poate ceva cascaval, cauza si, boff!, asta e.

a!
In lipsa lui Coposu Romania are program spatial, ma rog, declarat european si privat, nu chiar spatial si mai programel -ca orice vis frumos al unor profesionisti cu jucarii-. Hepi, hepi, za starz iz ueti’ … Placute extraterestre in trei{ecologic} culori. Cosmo-presedintele Basescu.